duminică, 28 octombrie 2012

Micheline Boisvert - DARUL LACRIMILOR PENTRU INDIFERENTA FATA DE EUHARISTIE

   
   Micheline Boisvert - mesagera Inimii-Refugiu a Lui Isus

   "Cine va putea vreodata sa judece operele pe care Tatal nostru din Cer le infaptuieste prin copiii Sai? Cine va indrazni sa considere ca manifestarile Sale de Iubire sunt de prisos? Cine va pretinde ca ele deviaza de la credinta, cat timp noi 
ne-am impietrit inimile si nu am ascultat mesajul pe care Dumnezeu ni-l trimite?"
Inima Preasfanta a Lui Isus care primeste,
pentru a ni le darui noua, harurile Lui
Dumnezeu

   Incepand cu La Salette, am aflat ca Maria varsa lacrimi, dar cine a raspuns? Nu numai vizionarii dau marturie despre lacrimile Mamei noastre pentru omenirea agonizanta, ci si statuile si imaginile plang, chiar si cu lacrimi de sange; "daca ei refuza sa va creada, pietrele vor striga" anuntase Isus. Iata-ne aici.
   Cand un copilas isi vede mama plangand este tulburat si, daca el este cel care i-a provocat plansul, impresionat de lacrimile ei, alearga imediat sa se arunce in bratele sale. Si atunci Dumnezeu, cu Inima ofensata de indiferenta oamenilor, cum nu s-ar induiosa in fata lacrimilor Mariei?
   Intelepciunea Lui Dumnezeu nu se lasa luata pe nepregatite si inventeaza mereu ceva nou pentru a salva oamenii, pentru a-i invita sa se intoaca la El. Ea alege deci si suflete care lasa Spiritul Lui Cristos sa planga si sa geama in ele. Multe sunt ascunse. Altele sunt expuse privirilor lumii. Este cazul lui Micheline Boisvert. Ea traieste in timpul Liturghiei, Patimile Domnului nostru Isus Cristos, reparare si mijlocire pentru pacatosi: "Iertare... Indurare!" Sau mai degraba Cristos traieste in ea si primeste in Preasfanta Sa Inima suferintele lumii pe care o purifica. In special in cursul Euharistiei - cand Domnul nostru Isus Cristos le reaminteste credinciosilor Sai ca aceasta este in primul rand jertfa Sa de Iubire, ofranda Sa adusa Tatalui -, traieste Micheline cele mai mari suferinte. Lacrimile si gemetele ei sunt atat de uimitoare si derutante pentru cei neobisnuiti cu aceasta celebrare, incat i-am cerut sa ne ajute sa intram in acest mare mister de reparare.
  
    Iata marturia sa:
   _______________________
   Cu strigat si cu lacrimi
   _______________________
   < El, in zilele in care era intrupat, a adus, cu strigat si cu lacrimi, cereri si rugaciuni catre Cel ce putea sa-l mantuiasca din moarte si auzit a fost pentru evlavia sa... > (Evrei 5.7)
Micheline Boisvert

   "Adeseori auzind cuvintele  Bibliei sau citind mesajele Inimii-Refugiu, Domnul ma face sa intru in Lumina Sa si imi pierd fortele fizice. Si atunci cand traiesc o rapire in Domnul, plang, ceea ce-i surprinde pe oameni. Sa nu credeti ca as putea plange cu o asemenea intensitate fara ca Domnul sa vina in ajutorul sarmanei mele naturi umane. Aceste lacrimi nu sunt numai lacrimi omenesti, ci sunt si spirituale. Prin aceste lacrimi, Domnul face sa treaca puterea Spiritului Sau Sfant, Lumina care alunga intunericul. Pentru ca El permite aceasta manifestare de lacrimi si hohote de plans, ele nu pot sa-L ofenseze,  asa cum cred unii cateodata. Bineinteles ca este intotdeauna deranjant sa fii confruntat cu Lumina Spiritului Sfant, in intunericul nostru.
   Dar ganditi-va! Traim intr-o societate inundata de imagini de violenta si agresiuni sub toate formele, prin televiziune, cinematograf, presa..., iar raul manipuleaza imaginatia si toate simturile. Spiritele sunt invadate de imagini infernale si de obsesii care le urmareasc zi si noapte. Multi nu mai reactioneaza si nu mai au nici macar vointa sa scape de ele; raul pune tot mai mult stapanire pe intreaga lor fiinta.
   Din fericire, prin harul Sau, Domnul a diminuat intensitatea plansului meu si a tot ceea ce ma face sa traiesc in timpul Sfintei Liturghii. Dar in orele mele de adoratie, Domnul ma face sa traiesc plansul si implorarile Sale de "Iertare-Indurare". In anumite momente ale zilei, El ma rapeste in aceasta Lumina si ma face sa simt starile sufletesti ale unora dintre fratii si surorile mele, iar prin suferintele pe care ma face sa le traiesc, El acorda sufletelor lor harul de a fi eliberate de unele dintre poverile lor.
   Astfel, intr-o zi, pe cand mergeam pe jos la biserica, am auzit niste persoane hulind. In momentul acela am inceput sa sufar si cu o mare greutate am ajuns la biserica. Acolo m-am rugat pentru ei, iar Bunului Isus i s-a facut mila de aceste suflete, in marea Sa Indurare. Iar puterea acestei iubiri ardea inima si intreaga mea fiinta facandu-ma sa indur o suferinta foarte mare. Intoarsa din aceasta rapire, am regasit pacea interioara iar suferintele au incetat. Am stiut atunci ca Domnul acordase haruri acestor suflete."

   _______________________________________
   Ce explicatie s-ar putea atribui acesto lacrimi?
   _______________________________________
   "Maica Sfanta spune ca, prin aceste lacrimi si suferinte ale mele, sunt acordate haruri de eliberare, de vindecare si miracole, in Atotputernicia Spiritului Sfant, pentru fratii si surorile mele. Ea spune ca plansul meu este plansul Fiului Sau Isus Cristos, in fata racelii si indiferentei pe care o manifesta atat de multi dintre copiii Sai fata de Euharistia Sa. El doreste sa se faca auzit cu putere de copiii sai, pentru a le trezi constiinta si a le patrunde inima de Atotputernicia harurilor Euharistiei Sale,  care este atat de uitata. Vrea sa-i faca constienti ca El este mereu viu si activ, ca nu este doar un ritual ceea ce se desfasoara in timpul Sfintei Liturghii, ci jertfirea Lui Insusi, pentru fiecare dintre noi. Aceasta jertfa nu este numai cea de acum 2000 de ani, ci are loc la fiecare Sfanta Liturghie. Poate ca Domnul vrea sa ne spuna cat de ranit este de toate impartasaniile sacrilege, de indiferenta multora,  de desacralizarea multor Liturghii ale noastre. Anumiti preoti mi-au spus ca, dupa ce au vazut si au auzit ceea ce Domnul ma face sa traiesc, niciodata nu vor mai celebra la fel Liturghia."

   ______________________________________
   Dar iata cuvintele Sfintei Fecioare Insasi
   ______________________________________
   (extrase):

Maica Inimii Primitoare a Lui Isus
   "Ceea ce este greu de priceput pentru voi, copiii Mei, este ca aceste lacrimi va aduc eliberare si vindecare. Acest lucru este dificil pentru voi, chiar daca nu sunteti in stare sa-l identificati. Aceste lacrimi poarta o mare forta de Lumina, Lumina care alunga intunericul din fiecare dintre voi. Va implor, copiii Mei, nu opuneti rezistenta in inimile voastre tuturor harurilor care sunt aduse pentru voi si pentru familiile voastre.
   Multumiti-I Domnului din toata inima voastra ca ati auzit-o plangand pe aceasta copila, caci va sunt aduse multe haruri. Aceasta copila este unita cu suferintele Fiului Meu Isus Cristos pe Cruce. Nu trebuie sa va temeti, pentru ca ea este unita cu Atotputernicia Euharistica a Fiului Meu. (...) Ramaneti in pace si pregatiti-va inimile pentru tot ceea ce va avea de trait si de indurat in numele Inimii-Refugiu a Fiului Meu.
   Eu, Mama voastra din Cer, va implor sa ma ajutati, caci prin inima acestei copile traieste Inima-Refugiu a Fiului Meu. Prin toate aceste lacrimi se revarsa harurile pe care Tatal le acorda celor care se roaga, iar aceasta este o promisiune, copiii mei (...).
   Eu, Mama voastra Cereasca, va spun: Tatal din cer vrea sa va acorde, prin Inima-Refugiu a Fiului Sau, Atotputernicia Sa Vindecatoare si Facatoare de Minuni, ca niciodata pana acum pe acest pamant. (...) Cand auziti gemetele si plansul acestei copile, sa intelegeti ca ea traieste suferintele Fiului Meu pe Cruce. Ele ii strapung inima, mainile si picioarele. Intelegeti-o, copiii Mei, caci ea a spus "da" acestei mari Misiuni si n-a inventat nimic. Va implor sa consimtit la acest suvoi de haruri, caci multi dintre fratii si surorile voastre au mari suferinte. A venit timpul cand vor recunoaste Iubirea Tatalui lor din Cer pentru ei, prin Atotputernicia Sa de Lumina care alunga intunericul, Atotputernica sa Providenta, Atotputernicia Sa Vindecatoare, Atotputernicia Sa Facatoare de Minuni...
   Inainte de Micheline, Padre Pio a varsat lacrimi din abundenta, in timp ce Tatal il facea sa simta in inima sa de preot, Iubirea Sa, ca sa salveze suflete si sa le conduca spre Lumina Spiritului Sfant. Din dragoste pentru Isus, el a consimtit sa fie umilit si ridiculizat din cauza acestor lacrimi."
                                                  ("Stella Maris" nr.381 - "Regina Pacis" nr.32)
   

***


DARUL PARINTELUI  ATOTPUTERNIC
   de Christian Parmantier
Christian Parmantier

   In cursul a doua calatorii in Franta, Micheline Boisvert a inceput sa faca cunoscuta Inima Primitoare a Lui Isus. Am descoperit o persoana hotarata, daruita cu totul, pe care Domnul a inzestrat-o cu darul intelepciunii, cunostintei si discernamantului, pentru a putea sa-si indeplineasca misiunea de a da marturie despre Lumina cu care a fost daruita si a face cunoscuta Inima Primitoare a Lui Isus. Ea se distinge prin dragostea sa de adevar, prin marea sa compasiune fata de cei sarmani si  de cei care sufera... Domnui ii da, de asemenea, harul de a participa la Patima Sa, mijlocind si reparand,  in special in timpul celebrarii Euharistice, cand ea da marturie in persoana sa despre prezenta vie si reala a Lui Isus mort si Inviat.

   Iata in continuare, descrierea drumului parcurs de un suflet in suferinta cumplita, invadat de iubirea Lui Dumnezeu.

   __________________________________________
   Dumnezeu m-a chemat din sanul mamei mele
   __________________________________________
   Micheline s-a nascut in Quebec (Canada) intr-o familie foarte saraca, in care relatiile erau dificle. Traieste o mare singuratate si se gandeste neincetat ca nu este iubita dar, in inima sa de copil, ea pastreaza numele Lui Isus si al Mariei, pentru ca parintii sai o botezasera; ea a urmat cateheza scolara si a fost confirmata.
   A doua din patru copii, inca de la varsta de 13 ani, Micheline incepe sa faca menajul prin diferite case, pentru a-si ajuta mama si fratii. Cativa ani mai tarziu,  ea trebuie sa paraseasca caminul familial si sa-si gaseasca o alta munca pentru a putea trai. Lucreaza mai intai in manufacturi, apoi in baruri-restaurante.
   Micheline intampina mari greutati in a se adapta la valorile acestei lumi. Inconstient, ea cauta iubirea tatalui sau si a mamei sale, in drog si alcool, de unde o autodistrugere progresiva si o viata plina de tristete si suferinta. Astazi ea intelege in ce masura aceste fragilitati faceau din ea o prada usoara pentru rau.
    Aceasta viata devine insuportabila, de netrait pentru ea; in noptile sale de neliniste, de teama si de vinovatie, Micheline striga adeseori spre Domnul: "Dumnezeul meu, vino si 
ia-ma!" Dupa multi ani de suferinte, Domnul i-a ascultat rugamintea, dar nu cum o intelegea ea!
   Intr-o zi - avea 18 ani - Micheline realizeaza ca asteapta un copil si este cuprinsa de o imensa neliniste. In situatia ei considera ca nu are chiar nimic sa-i ofere unui copil. Din cauza ca ea insasi fusese un copil nedorit, n-a putut sa aprecieze niciodata frumusetea si bucuria de a trai... cand, pentru prima oara,  simte un copil miscand in sanul ei. Este o revelatie, o vizita. Si simte atunci o mare iubire pentru acest copil si, in acelasi timp, primeste in trupul si in inima sa, revelatia a ceea ce este cu adevarat "viata". In priza directa cu realitatea adevaratului sens al vietii, tot ceea ce i se spusese rau despre un copil, se sterge. Ea realizeaza astazi cat de mult i-a venit Domnul in ajutor dandu-i gustul si o adevarata ratiune de a trai.

   ___________________________________
  Din adancuri strig catre Tine, Doamne!
   ___________________________________
   Coplesita dintotdeauna de suferinta, Micheline simte mila pentru cei care sufera. Astfel ajuta, cum poate, bolnavii, face vizite celor inchisi... cand, in 1990, este internata de urgenta in spital si i se administreaza morfina. Ea realizeaza atunci ca toate zidurile de aparare, cu care se inconjurase pentru a supravietui, se prabusesc: este confruntata cu viata complicata pe care a dus-o, atat pentru a se face iubita cat si pentru a-si creste copilul. Stie foarte bine ca aceasta viata degradanta a adus-o unde este acum. In pragul mortii, Micheline realizeaza ca trebuie sa I se incredinteze Lui Dumnezeu. In intregul ei trup izbucneste o criza acuta de scleroza in placi. Ea striga atunci catre acest Dumnezeu in care, in inima sa, a crezut intotdeauna. Si astfel incepe Domnul sa o atraga mai puternic spre El, pentru a o pregati pentru marea misiune a Inimii Primitoare.
   Fiul ei de 16 ani, care are, la randul sau, mari probleme de drog si alcool, vine la spital sa isi viziteze mama. El constata ca este de nerecunoscut, atat de mult slabise, si are un soc. Cum sa accepte ce se intampla cu ea, dupa ce ca nu-si cunoscuse niciodata tatal?
   Pe patul de spital, Micheline intelege suferinta interioara a baiatului, tulburat de starea ei. Durerile sale fizice sunt atat de puternice incat are impresia ca intregul sistem nervos i se sfasie. In acelasi timp, simte ca va muri si cat de mare nevoie are baiatul sau de ea. Si atunci, din strafundul fiintei sale, striga: "Doamne, daca-mi lasi viata, voi lucra pentru Tine si voi putea sa am grija de baiatul meu."
   Si cum nu mai astepta nimic din partea spitalului, hotaraste sa plece acasa si semneaza foaia de iesire.
   Micheline nu are, bineinteles, nici cea mai mica idee despre modul in care Domnul ar putea-o face sa lucreze pentru El si nici macar nu se gandeste la asta. Dar El a auzit strigatul copilului  Sau aflat in cumplita suferinta. El a vazut iubirea inimii sale.

   _______________________________________
   Renasterea si deschiderea catre Biserica
   _______________________________________
Micheline Boisvert
   Pentru a o pregati pe Micheline pentru marea misiune a Inimii Sale Primitoare, Domnul o va invata personal, vizitand-o El si Maria in marea Sa Lumina si unind-o cu Atotputernicia Sa Euharistica. Apoi o va calauzi spre Biserica Sa si spre pastorii Sai.
   In micul ei apartament, Micheline va trai ca in recluziune, in reculegere. Ea este in comuniune cu natura, contempla viata si Il respira pe Dumnezeu care, cu rabdare, ii reda sanatatea. Ea citeste Biblia si descopera Lumina in Evanghelia Sfantului Ioan. Domnul ii da harul de a primi Divina Sa Lumina, dar ea nu spune nimanui nimic despre asta...
   Pana atunci Micheline si-a dus viata in afara Bisericii. Dar Bunul Pastor porneste in cautarea oii pierdute ca s-o ia pe umerii Sai, prin intermediul unei vecine care o invita intr-un grup de rugaciune.

   "Deschiderea mea fata de Biserica - marturiseste ea - a venit printr-o tanara care se simtea foarte bine cu mine si imi facea vizite. Ea facea parte dintr-un grup de rugaciune care se intalnea in apropiere de locuinta mea. Prin intermediul ei, in februarie 1997, Domnul m-a atras ca sa ma duc sa ma rog cu fratii si surorile mele. La prima intalnire cu acest grup, ne-am rugat pentru o tanara bolnava de leucemie, care ne ceruse aceasta. Domnul m-a rapit atunci foarte puternic in Lumina Sa ( forma de odihna in Spiritul Sfant, cu o atractie spre Lumina care ma face sa cresc in cunoasterea Lui Dumnezeu si a Divinei Sale Vointe). Am simtit toate celulele bolnave ale tinerei, in trupul meu, cu mare suferinta si cu o iubire cat se poate de intensa. Acum aceasta persoana este bine. 
   Dupa aceste evenimente mi s-a propus sa ma intalnesc cu un preot si am acceptat. A fost prima mea intalnire cu Parintele Marcel. I-am vorbit despre Lumina pe care o vedeam iar el m-a intrebat:
   - Daca aceasta lumina nu este de la Dumnezeu, esti de acord ca ea sa plece?
   Am spus da.
   El s-a rugat ca aceasta Lumina sa ma paraseasca daca nu venea de la Dumnezeu. Apoi, intr-o spovada eliberatoare, am simtit puterea iertarii, pe urma am participat la Liturghie, in timpul careia Domnul m-a rapit si m-a unit cu Atotputernicia Sa Euharistica. El a facut din mine o inima arzand de Iubirea Sa. Am crezut ca am sa mor. Cand Domnul ma face sa intru in Luimna Sa, imi pierd fortele fizice.
   Eu n-am citit niciodata si n-am auzit niciodata despre fenomenele mistice si nu eram familiarizata cu mediul carismatic. Nici macar nu cunosteam acest cuvant. Inainte de a intalni persoanele din "Casa Isus-Invatator" (Centru regional de rugaciune carismatica de ajutor spiritual si de agapeterapie), care au putut discerne ceea ce traiam, nu stiam ca exista vizionari care primesc mesaje ale Cerului, nu stiam nimic despre Medjugorje. Si tot ceea ce traiam facea parte din viata mea obisnuita si era normal pentru mine."

   Apoi, micul grup de rugaciune ii propune lui Micheline sa-i insoteasca la "Casa Isus-Invatator", acolo unde membrii grupului trebuiau sa-l intalneasca pe directorul lor spiritual. Micheline accepta, si acolo il intalneste pe superiorul  Casei, care o invita sa participe la o sesiune, in perioada 4 - 6 aprilie 1997. In aceasta sesiune, Sora Margot este animatoarea grupului. Si astfel, Domnul o pune pe Micheline in contact cu Sora Margot care, dupa catva timp, devine mama sa spirituala.
   In cursul acestei sesiuni, Micheline devine constienta de imensul har pe care Domnul i l-a daruit. De ani de zile de cand traia in Pacea Sa si in Iubirea Sa, singura in micul apartament, toate aceste favoruri i se pareau normale. In timpul unei Euharistii, Sora Margot este luminata asupra puternicului har de Iubire Euharistica pe care Domnul o face pe Micheline sa-l traiasca. Incepand de atunci, Domnul le uneste pe Micheline si pe Sora Margot, in puterea Spiritului Sfant.

   __________________________
  Discernamantul ecleziastic
   __________________________
Micheline Boisvert
   Chiar de la inceput, Sora Margot realizeaza ca Micheline are nevoie sa parcurga un drum de vindecare a numeroaselor rani interioare din trecutul ei, pentru a lasa sa circule liber forta Iubirii in intreaga sa fiinta.
   Incepand din aprilie 1997, asistata de aceasta calugarita si de doi preoti, Micheline traieste acest drum de vindecare interioara a ranilor sale inca de la origini si, in acelasi timp, o adaptare progresiva la Atotputernicia Tatalui prin Inima Primitoare a Lui Isus, care lucreaza in ea. Micheline consimte sa traiasca aceasta experienta a Luminii in realitatea omeneasca a trupului sau ( cu luptele concrete pe care trebuie sa le traiasca). Ea accepta "rapirile" puternice, in slabiciunea "carnii", petrecand ore intregi acaparata de puterea de Lumina a Spiritului Sfant... Ea devine constienta de realitatea misiunii care i se reveleaza. Consimte sa mearga cu umilinta in credinta, cu Puterea Tatalui Atotputernic, gratie Inimii Primitoare a Lui Isus:
   "Prin ea ( prin Inima Primitoare a Lui Isus), cu Ea ( cu inima Primitoare a Lui Isus), Tie, Dumnezeule, Parinte Atotputernic, toata slava si marirea."
   Progresiv, Micheline isi potriveste vointa cu Vointa Lui Dumnezeu pentru omenire.
   In aceasta perioada, o vecina o insoteste pe Micheline la Liturgie si o ajuta sa-si poarte slabiciunile naturii sale, in timpul rapirilor.
   La 6 octombrie 1997, intoarsa acasa dupa ce participase la Liturghie, rapita de Euharistie, Micheline primeste, in rugaciune,  o profetie privitoare la "purificarea Quebec-ului", anuntata pentru trei luni mai tarziu, adica la 6 ianuarie 1998. O persoana care era langa ea, o scrie pe o bucata de hartie. Cautand intr-o veche carte de rugaciuni, ele constata ca Epifania se sarbatoreste la 6 ianuarie. A doua zi, Micheline telefoneaza si intreaba ce inseamna "Epifanie": Dupa vijelia si poleiul care survin la 6 ianuarie 1998,  Micheline devine constienta de darul primit si de importanta lui. De atunci, ea comunica ce i se spune, persoanelor care o conduc.
   La 27 februarie 1998, Sfanta Fecioara Maria ii cere lui Micheline sa fie de acord sa treaca prin ea tot ceea ce vrea s-o invete: "Lasa indurarea Mea sa treaca... Consimte, copila Mea, s-o lasi sa treaca prin inima ta asa cum vrea El; iar la 23 aprilie, Ea ii cere sa organizeze un cenacol de rugaciune. Mesajele vor incepe la 3 iulie 1998 si, de la aceasta data, ele vor fi mai regulat notate si inmanate participantilor. Cum Micheline are dificultati in a fi acceptata in biserici... Liturghia este uneori celebrata acasa la ea. In octombrie 1998, in timpul unei seri de rugaciune cu preotii Marcel si Gratien, Sora Margot primeste harul de a discerne ca Micheline trebuie sa mearga sa locuiasca la "Fratii Preaiubitei Inimi", la Casa Lui Isus Invatator, pentru un discernamant asupra a tot ceea ce traieste ea: "Nu dati crezare oricarui duh, ci cercati duhurile daca sunt de la Dumnezeu..." (1 Ioan 4,1)

   _________________________
   Misiunea Inimii Primitoare
   _________________________
   Sfanta Fecioara Maria incepe atunci o instruire aproape zilnica pentru a-i forma pe membrii micii comunitati, invatandu-i sa primeasca Atotputernicia Iubirii si pentru ca planul Tatalui sa se poata realiza: "Din vesnicie acest Plan (al Tatalui) este destinat integii omeniri. iar El v-a ales pentru acest Plan! Lasati-L pe Tatal sa actioneze liber, cu Inima Primitoare a Fiului Sau, cand vrea, unde vrea si cum vrea."
   Este un timp de conversatie-adaptare care rastoarna si deranjeaza multe obisnuinte si moduri de a actiona ale micii echipe: "Pentru a grabi deschiderea Inimii Primitoare a Fiului Meu in aceasta comunitate si in insotitorii ei, trebuie sa le dati toate invataturile pe care vi 
le-am transmis Eu. Aceasta le va fi de mare ajutor..."
   Micheline a ramas patru luni (pana la sfarsitul lui martie 1999) la Casa Isus-Invatator, "in recluziune intr-o camera caci mi s-a cerut sa nu ma amestec cu nimeni din cauza fenomenelor pe care Domnul ma face sa le traiesc: Rapiri care dureaza trei, patru, cinci ore. Si cum spune Sfantul Ioan al Crucii si Sfanta Tereza de Avila, eu trebuie sa raman detasata de darurile Lui Dumnezeu."
   Sfanta Liturghie era celebrata in fiecare zi intr-un mic salon de langa camera mea, si participa doar micul grup care ma insotea. Iar in timpul Sfintei Liturghii, Domnul imi dadea harul de a trai marele Sau Mister de Iubire. De cateva ori mi s-a permis sa merg intr-o capela mica, singura, in fata Lui Isus Euharistic, in timpul agapeterapiei. Acolo, Domnul ma facea sa traiesc si sa port suferintele fratilor si surorilor mele care traiau aceasta agapeterapie, cu multe lacrimi si cu o mare intensitate a iubirii."
    In timpul acestei insotiri privilegiate, dupa ce a unit-o pe Micheline cu aceste trei persoane care aveau harul de a discerne, Maica Sfanta le-a facut cunoscuta marea misiune a Inimii Primitoare a Lui Isus. "Fecioara Maria L-a implorat pe Tatal nostru din Cer sa ne acorde acest dar, pentru aceste ultime timpuri de intuneric."
   In timpul aceluiasi sejur, dupa o rapire Euharistica, Micheline primeste, in Lumina Spiritului Sfant, imaginea Inimii Primitoare a Lui Isus si misiunea de a o face cunoscuta lumii intregi. Ea comunica aceasta parintelui Marcel si Sorei Margot. Este chemat un pictor pentru a reproduce aceasta imagine, de care sunt legate haruri de eliberare, de vindecare, si miracole. Aceste imagini circula din iulie 1999 si numeroase persoane au dat deja marturie despre harurile primite.
   Cele trei persoane cu harul discernamantului, o ajuta astfel pe Micheline sa inteleaga si sa se adapteze marii misiuni de a oferi Bisericii si oamenilor acestui timp, Inima Primitoare a Lui Isus, dar al Parintelui Atotputernic.
                                                                    ("Regina Pacis" nr.33)


***
   ______________________________
   Micheline Boisvert marturiseste
_______________________________
  "Experienta Luminii a inceput pentru mine la catva timp dupa ce am iesit din spital. Ma rugam in inima mea pentru toti oamenii care sufereau de scleroza in placi. Fiind coplesita de aceasta Lumina, inima mea nu mai dorea decat rugaciune si, in camera mea, ma asezam, cu mainile impreunate, in pozitie de rugaciune, si ramaneam asa timp indelungat, ca o statuie. Acest mod de viata devenise normal pentru mine. Eram permanent coplesita de multa Iubire si de o mare Pace. Eu vad mereu aceasta Lumina intr-o mare raza. Ea coboara asupra mea, traverseaza marea intunecime a universului si a pamantului, pentru a veni sa ma cuprinda. In momentul in care sunt rapita de aceasta Lumina, simt in mine o mare caldura, atat de intensa incat inima mea si carnea mea ard de iubire... atat de tare incat transpir pe tot corpul.
   Aceasta Lumina este o mare, mare Iubire. Ea este Pacea. Ea este Isus si Maria. Ea este blandetea Mariei. Ea este arsura de Iubire a Lui Isus. Ea este puterea celor sapte Daruri ale Spiritului Sfant. Ea este Lumina Tatalui. Aceasta lumina nu exista pe pamant. Iar aceasta Lumina care consuma intreaga mea fiinta, doreste sa consume si intreaga omenire.
   Eu o vad atat cu ochii inchisi, cat si deschisi. Pentru mine, a vedea aceasta Lumina este tot atat de normal ca si a respira, cand Domnul imi da acest har...
   In aceasta mare Lumina, uneori o vad pe Maria; imi face comunicari si sufletul meu se inalta in aceasta Lumina. In anumite momente sunt constienta de ceea ce traiesc in Lumina si de ceea ce se petrece in jurul meu. Trupul imi este ca si paralizat si, cand, in aceasta Lumina, sufletul meu revine la mine, acest lucru se produce cu o mare durere si atunci vad multe lacrimi din Cer pe pamantul care este in intuneric, mi se da s-o traiesc prin har, altfel as muri, caci corpul meu nu ar putea suporta acest du-te, vino."

   Cateodata, Lumina iese dintr-un tablou al  Ridicarii Sfintei Fecioare cu Trupul si cu Sufletul la Cer. Micheline vede, de asemenea, ingeri. Prin aceasta Lumina, Domnul creaza din nou si restaureaza viata din abundenta in intreaga fiinta a lui Micheline.

   __________________________________
   Micheline Boisvert, martor al Luminii
   __________________________________
Micheline Boisvert
   Iata marturia Sorei Margot care, ca mama spirituala a Michelinei si cu asistenta a doi preoti, discerne si o ajuta sa "nasca" darurile pe care Dumnezeu le-a dispus in ea pentru edificarea Bisericii de azi:
   << De la inceput am perceput clar ca Micheline traieste o experienta analoga cu cea a apostolului Paul pe drumul Damascului, cu socul Luminii (Fapte,9). Spiritul Sfant imi da sa inteleg ca ea este "captivata" puternic de Dumnezeu, care doreste s-o trimita la fratii si surorile sale pentru a manifesta Iubirea Sa. In timpul sederii sale la Casa Isus-Invatator, ea invata sa consimta sa se lase instruita de evenimentele, de motiunile Spiritului Sfant precum si de persoanele pe care i le scoate in cale Dumnezeu. A fost pentru Micheline, inceputul unui drum de vindecare. Pe masura ce ea comunica ceea ce traieste, Domnul o face constienta de experienta sa, care este in afara cailor obisnuite ale cresterii spirituale. Micheline nu are nici cuvintele pentru a exprima ceea ce traieste, nici cunostintele necesare pentru a sti ceea ce-i este dat sa traiasca. Domnul mi-a cerut s-o insotesc in ceea ce El vrea sa faca in ea si pentru misiunea sa..."
   "Cuvantul era Lumina cea Adevarata care, venind in lume,  lumineaza pe tot omul" 
                                                                                                                                   (Ioan 1,9)
   Micheline nu este decat un martor al Luminii, misiunea sa este sa dea marturie despre Lumina... lasand-o sa actioneze! Ceea ce caracterizeaza cel mai bine experienta sa, este Lumina. In aceasta Lumina ea intelege orice lucru in Dumnezeu; ea este instruita in Spiritul Adevarului; intunericul este alungat; ea este "trasa" din intuneric, de aceasta lumina; ea "vede" intunericul din altii; Atotputerniciile Imparatiei ii sunt revelate; ea da marturie cu putere, cu insasi puterea Atotputernicului Dumnezeu. Tatal Atotputernic a "tras-o" din intuneric, a "rapit-o" in Lumina si,  prin Inima Primitoare a Lui Isus, o face sa traiasca cu El, lupta Luminii care alunga intunericul. El singur stie ce a avut Micheline de indurat de la fortele raului, loviturile, jignirile...
   Ii sunt date numeroase si puternice semne pentru adaptarea sa personala la Puterea lucratoare a Lui Dumnezeu, pentru a o ajuta sa consimta la aceasta misiune, pentru omenirea intreaga. Numeroase semne se manifesta prin ea - pentru ceilalti. Atotputerniciile Tatalui sunt posibile, pentru ca Isus cu Inima Sa este Cel care le primeste (convertire, eliberare, vindecare, miracol...)
   Foarte speciala este manifestarea Prezentei Reale a Lui Isus prin ea, in timpul Euharistiei si mai ales in momentul impartasaniei, cand ea este in mod vizibil "absorbita". Ea traieste carisma prezentei Lui Isus printre noi, Cel care primeste pentru noi harurile Lui Dumnezeu Tatal nostru, plin de Iubire si de Indurare. Isus o uneste cu El foarte strans. Este, de asemenea, aceasta carisma speciala pe care eu o numesc "lacrimile salvatoare", care exprima unirea cu Isus in Patimirea Sa pentru omenire. Ele actualizeaza implorarea Sa pe Cruce: "Tata, iarta-i, ca nu stiu ce fac."
   In aceasta unire cu Isus care sufera,  Micheline traieste o implorare fierbinte pentru fratii si surorile sale: "Iertare si Indurare"... Este lupta Luminii in intunericul in care este cufundata lumea, la o adancime inimaginabila. Ceea ce traieste si sufera ea, nu este "omenesc".
   La "Universitatea Tatalui", cu Maria ca educatoare, Micheline a trait, si noi impreuna cu ea,  o formare spirituala si carismatica foarte intensiva.
   Insotind-o pe Micheline, am trait o mare experienta  de discernamant in Biserica, facuta in rugaciune, in adoratie si post, impreuna cu doi preoti. O experienta de o mare intensitate, pentru a ne lasa condusi de Spiritul Sfant in credinta si incredere. O experienta deranjanta si exigenta in care am renuntat la cunostintele si rationamentele noastre. Spun "noi", pentru ca am trait acest lucru impreuna, cei doi preoti si cu mine. Responsabilitatea noastra a fost de a discerne actiunea Spiritului Sfant in ea si prin ea, pentru a permite Luminii sa alunge intunericul. A discerne si a despresura de ceea ce era "intuneric" pentru ca ea sa poata sa lase sa tasneasca Spiritul, Lumina care o conducea. >>

                                  Sora Margot, "Stella Maris" nr.379 - ( "Regina Pacis" nr.33)

4 comentarii:

  1. Draga mea ce frumos m-am scaldat in aceasta Iubire de lacrimi...iti multumesc cu inima mea pentru TOT ce asterne inima ta aici,iti multumesc eu in locul tuturor celor care inca nu au intrat aici...te iubesc mult,mult draga Daniela.
    Cu ajutorul tuturor celor de sus...poate ajung pe Muntele Sfintei Treimi,la inceputul lunii viitoare,totul este in mainile Maicutei noastre si a Fiului ei Isus.
    Te las in uimitoare Iubire a Mamei noastre si a lui Isus.
    Ingerii sa te ocroteasca pe tine intreaga ta familie si intraga omenire.
    Mereu inima mea langa a ta!
    Pace si Bine in lume!

    RăspundețiȘtergere
  2. Tu mereu imi scri cuvinte atat de frumoase, draga Silvia. Ai un suflet si o inima buna, sa transmiti tuturor din bunatatea ta, asa cum imi transmiti mie!
    Ma bucur ca vei merge pe Muntele Sfintei Treimi. Eu deocamdata nu voi putea merge, poate mai in primavara. Mama este batrana si dependenta de noi, nu prea putem sa o lasam multe ore singura. De obicei cand mergeam la Nusfalau, lasam pe cineva cu ea, insa este destul de greu sa deranjez straini, pentru ca nu am rude in apropiere.
    Dumnezeu va lucra, si daca este Voia Lui, o sa ajungem din nou acolo. Pana atunci, ia-ma tu cu tine, in inima ta, si incredinteaza-ma Sfintei Treimi. Esti o mesagera in care am deplina incredere. Isus si Sfanta Fecioara sa te binecuvanteze impreuna cu toti cei dragi ai tai.

    Te imbratisez cu mare drag.

    Laudat sa fie Isus si Maria!

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga mea am reusit...si stii de ce pentru ca cuvantul Imposibil eu l-am scos din mintea si inima mea...
    Scumpa mea chiar nu merit asa laude ..nu merit Daniela crede-ma...
    Acum la atia ani spre rusinea mea am hotarat sa ma abandonez lui Isus in totalitate si mai exact stii cand...in vara anului 2010,am plecat din Spania acasa in Romania cu ceva bani adunati cu greu...sa ne terminam casa,mai trebuia tencuita pe dinafara,si scumpa mea au venit acele ploi groaznice,torentiale abundente,la noi pe strada sau facut lucari cat timp am fost plecati..greseli in proiect ,ca apa se scurgea la noi in curte de pe dealuri printr-un tub de canal..intr- o saptamana am fost inundatide 4 0ri au venit pompieri de au scos apa,dar ultima data nu au mai putut veni pentru ca era inundat tot orasul Zalau sa rupt un pod si a intrat direct in centru orasului...tot a maturat ce a prins in cale.
    Iar noi am avut in caurte materiale de constucie a ficei mele pentru viitoarea lor casa...toate sau dus,casa s-a crapat in spate..pe aia nu mai puteam continua nimic,casele daca nu locuiesti in ele se degradeaza nu sunt ca apartamentele.
    Si plans..si eu si sotul,am scos tot din ea si am dus la tara multe din lucruri aruncate...ca aici vreau sa ajung...noi oameni gresim enorm ca ne legamm chiar si de niste lucruri cumparate cu greu spunem noi..
    Am o prietena ca care am facut cursul de reflexoterapie si mi-a zis asa de usor...Doamne dar ce va-ti legat voi asa de casa,voi nu o sa puteti nici vinde...lasati-o bine ca sunteti in viata.(in gandul meu am zis ce usor iieste ei sa vorbeasca)ma trata...am fost facuta o biorezonanta si mi-a iesit ceva la creier...si doctora la fel a zis,,,doamna reveniti-va ca altvel puteti face o copotie cerebrala...
    Eu incercam ...sotul nu se arata mie dar era distrus,si am inceput sa comunicam era singura cale...am hotarat sa vindem tot...,nu s=a putut a fost o crestere de valuta enorma si s-a speriat cumparatorul.
    Prietena mea mi-a dat o carte Energia Spirituala de Ioan Dumitru Branc ARAD.si mi-a zis uite aici citeste la Eliberari,ne-am intors in Spania..divirt la fica mea...,citeam cartea pe sarite,pina odata am vazut la sfarsit www Branc...intru aici Rugaciune in grup in fiecare luna...aici a inceput vindecarea mea ma rugam inaite dar nu bine.i-am scris si un mesaj la acest Domn care este in Lumina cu siguranta,si mi-a raspuns scurt..Draga Silvia esti pe lista mea de asteptare de mult timp...scriemi despre ce este vorba.Atunci pentru mine...iar a fost bucurie,fericire plans toate la un loc,anul urmator urma sa ma duc la Arad sa ne intalnim nu s-a mai putut ca a plecat sus in Cer,l-am visat ca l-am pupat pe obraz si spunand asa..Mitrur asai ca cine crede suta la suta in dumnezeu se va vindeca de orice boala? el a zis da asa este ..m-am trezit,am meditat mult si cred ca am umplut vre-a 5 caiete facand Elibarari ,cum scriam,cum i-mi aminteam de altele inclusiv certurile si cu cineva cand am fost mica Totu venea ... deja simnteam pe Dumnezeu tot mai tare,ii vorbeam.
    Pana am ajuns de am scris Isuse draga iti multumesc ca s-a intaamplat cu casa asa,eu am incredere in Tine stiu ca nu ma vei lasa....simntiri asa frumoase Daniela in timp scurt am fost sunati din Rpmania de aceslasi om daca mai vindem casa..am pierdut casa dar l-am gasit pe Dumnezeu si-l iubesc cu tot sufletul meu cat pot de mult,,rolul este sa-i aduc cat mai multe inimi spre Inima lui.
    Te iubesc Daniela mul.mult si iubesc TOT DATORITA LUIBUNULUI NOSTRU TATA.
    NOAPTE BINECUVANTATA IUBITA MEA!

    RăspundețiȘtergere
  4. Silvia, nimic din incercarile tale nu-mi este strain. Am trecut si eu prin incercari similare, sub toate formele: materiale, spirituale si multe alte forme pe care le-au imbracat aceste incercari. Si din toate acestea am inteles clar ca Dumnezeu ma voia pentru el, impreuna cu familia mea. Am inteles ca valorile materiale, oricat de mari ar fi, palesc in fata celor spirituale. Din toate greutatile Dumnezeu m-a scos cu mila, blandete si iubire. Apoi au venit altele si, cand credeam ca este imposibila iesirea din ele, Tatal meu Cel Bun din Cer imi dadea ajutor asa cum numai El stie sa faca, asa cum numai la El este posibil. Acum, am ajuns sa multumesc pentru necazurile pentru care, la momentul intamplarii lor, m-am razvratit. Multumesc Lui Dumnezeu pentru tot, pentru reusite si dezamagiri, pentru impliniri si deceptii, pentru toate deopotriva, pentru ca stiu ca El pe toate le permite in viata mea cu un scop precis si nobil - salvarea sufletului meu. Eu, de aici de pe pamant, in mijlocul framantarilor lumesti nu pot intelege frumusetea si valoarea Raiului etern pentru sufletul meu, dar Dumnezeu stie aceasta frumusete pe care mi-a rezervat-o si va face tot ce este necesar ca eu sa nu o pierd, cand va vedea pericolul la care ma expun cu stiinta sau cu nestiinta, cu voie sau fara voie. Planurile Lui nu sunt planurile noastre, caile Lui nu sunt caile noastre. Sa-L lasam, deci, stapan deplin pe sufletele noastre si El le va duce in eternitatea fericirii.

    Te imbratise cu drag, draga Silvia, cu mult drag.

    Laudat sa fie Isus si Maria!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.